Cugetare…

- Autor: Tavi Logoș
Cugetare
Mi-e dor — și dorul doare-atât de tare,
De parcă-ar fi un ghimpe rătăcit,
O suliță ce nu-și găsește ținta,
O umbră, după-un toc vrăjit, ascunsă-n vis.
Mi-e dor — și dorul ațipește-n mine,
Ca-ntr-un muzeu bătrân și surd.
Cuvintele se sfarmă în silabe,
Și nu pot, nici măcar o vorbă, să-ți mai spun.
Mi-e dor — și dorul arde-n mine,
Ca un cărbune aprins în propriul jar.
Dansează noaptea, ascunsă-n cenușă,
Dansez și eu, cu o lacrimă, tangou amar.
Mi-e dor — și dorul e străin de mine;
Ne intersectăm pe sensul unic dintre noi.
Îmi ești prioritate de dreapta-n alegeri
Și punctul culminant pe-un cer senin.

